temporiza - explicat in DEX

temporiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TEMPORIZÁ, temporizez, vb. I. Tranz. (Livr.) 1. A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. 2. A face să se producă cu intermitență. – Din fr. temporiser.

temporiza (Dicționar de neologisme, 1986)
TEMPORIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. [< fr. temporiser, cf. lat. tempus – timp].

temporiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TEMPORIZÁ vb. tr. a amâna, a tărăgăna, a tergiversa. (< fr. temporiser)

temporiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
temporizá (a ~) vb., ind. prez. 3 temporizeáză

temporiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TEMPORIZÁ, temporizez, vb. I. Tranz. 1. A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. 2. A face să se producă cu intermitență. — Din fr. temporiser.

temporizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
temporizà v. a întârzia o acțiune în așteptarea unei ocaziuni favorabile.