priveliște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRIVÉLIȘTE, priveliști, s. f. 1. Tablou, aspect din natură; peisaj, priveală.
2. Aspect, fapt etc. (interesant, neobișnuit etc.) care se înfățișează înaintea ochilor.
3. (
Înv.) Faptul de a privi. ◊
Loc. adv. În priveliște = în văzul tuturor, la vedere, în public. –
Priveală +
suf. -iște.