ofensare - explicat in DEX

ofensare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OFENSÁRE, ofensări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) ofensa; insultare, jignire; supărare. – V. ofensa.

ofensare (Dicționar de neologisme, 1986)
OFENSÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a ofensa; jignire, insultare; supărare. [< ofensa].

ofensare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ofensáre s. f., g.-d. art. ofensắrii

ofensare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
OFENSÁRE s. f. Faptul de a (se) ofensa; insultare, jignire; supărare. — V. ofensa.