ofensat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OFENSÁT, -Ă, ofensați, -te, adj. Care a suferit o ofensă; insultat, jignit; supărat. –
V. ofensa.ofensat (Dicționaru limbii românești, 1939)*ofensát, -ă adj. și s. Acela care a suferit ofensa:
în duel, alegerea armelor e a ofensatuluĭ.ofensat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ofensat a. și m. care a primit o ofensă.
ofensat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OFENSÁT, -Ă, ofensați, -te, adj. Care a suferit o ofensă; insultat, jignit; supărat. —
V. ofensa.