monofoto (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MONOFÓTO s. n. Monotip adaptat pentru culegerea prin fotografiere. – Din
germ. Monophoto.monofoto (Dicționar de neologisme, 1986)MONOFÓTO s.n. Monotip adaptat pentru fotoculegere. [< germ.
Monophoto].
monofoto (Marele dicționar de neologisme, 2000)MONOFÓTO s. n. monotip pentru fotoculegere. (< germ.
Monophoto)
monofoto (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)monofóto s. n.