expectorație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXPECTORÁȚIE, expectorații, s. f. 1. Secreție a căilor respiratorii, eliminată prin tuse; spută, flegmă.
2. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare; expectorare. – Din
fr. expectoration.