expediere - explicat in DEX

expediere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXPEDIÉRE, expedieri, s. f. Acțiunea de a expedia și rezultatul ei; expediție, trimitere. [Pr.: -di-e-] – V. expedia.

expediere (Dicționar de neologisme, 1986)
EXPEDIÉRE s.f. Acțiunea de a expedia și rezultatul ei; expediție, trimitere. [Pron. -di-e-. / < expedia].

expediere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
expediére (-di-e-) s. f., g.-d. art. expediérii; pl. expediéri

expediere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXPEDIÉRE, expedieri, s. f. Acțiunea de a expedia și rezultatul ei; expediție, trimitere. [Pr.: -di-e-] — V. expedia.