expectorant - explicat in DEX

expectorant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXPECTORÁNT, -Ă, expectoranți, -te, adj., s. n. (Medicament, substanță) care ușurează expectorația (2). – Din fr. expectorant.

expectorant (Dicționar de neologisme, 1986)
EXPECTORÁNT, -Ă adj., s.n. (Medicament) care ușurează expectorația. [Cf. fr. expectorant].

expectorant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXPECTORÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care ușurează expectorația. (< fr. expectorant)

expectorant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*expectoránt, -ă adj. (fr. expectorant). Care ajută expectorarea, vorbind de medicamente. S. n. Un expectorant.

expectorant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
expectoránt¹ adj. m., pl. expectoránți; f. expectorántă, pl. expectoránte

expectorant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
expectoránt² s. n., pl. expectoránte

expectorant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXPECTORÁNT, -Ă, expectoranți, -te, adj., s. n. (Medicament, substanță) care ușurează expectorația (2). — Din fr. expectorant.