conciliație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONCILIÁȚIE, conciliații, s. f. Conciliere, împăcare. ♦ Procedură de împăcare, în dreptul internațional, având ca scop înlăturarea conflictelor. [
Pr.:
-li-a-] – Din
fr. conciliation, lat. conciliatio.