calomnia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CALOMNIÁ, calomniez, vb. I.
Tranz. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [
Pr.:
-ni-a] – Din
fr. calomnier, lat. calumniari.