zbuciumătură - explicat in DEX



zbuciumătură (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ZBUCIUMĂTÚRĂ, zbuciumătúri, s. f. Agitație, mișcare prelungită. (zbuciuma + suf. -ătură)

zbucĭumătură (Dicționaru limbii românești, 1939)
zbucĭumătúră f., pl. ĭ. Cant. Zbucĭum.

Alte cuvinte din DEX

ZBUCIUM ZBROATEC ZBREHUI « »ZBUCIUMA ZBUCIUMARE ZBUCIUMAT