voracitate - explicat in DEX

voracitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VORACITÁTE s. f. Poftă de mâncare foarte mare; lăcomie. ♦ Fig. Cupiditate; aviditate. – Din fr. voracité, lat. voracitas, -atis.

voracitate (Dicționar de neologisme, 1986)
VORACITÁTE s.f. Lăcomie mare la mâncare. ♦ (Fig.) Cupiditate, lăcomie. [Cf. fr. voracité, lat. voracitas].

voracitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VORACITÁTE s. f. 1. lăcomie mare la mâncare. 2. (fig.) aviditate extremă; cupiditate, lăcomie. (< fr. voracité, lat. voracitas)

voracitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
voracitáte s. f., g.-d. art. voracitắții

voracitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*voracitáte f. (lat. vorácitas, -átis). Lăcomie.

voracitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
voracitate f. 1. lăcomie la mâncare; 2. fig. lăcomie înfocată.

voracitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VORACITÁTE s. f. Poftă de mâncare exagerată; lăcomie. ♦ Fig. Cupiditate; aviditate. — Din fr. voracité, lat. voracitas, -atis.