violenta - explicat in DEX

violenta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIOLENTÁ, violentez, vb. I. Tranz. (Livr.) A comite un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violenter.

violenta (Dicționar de neologisme, 1986)
VIOLENTÁ vb. I. tr. A săvârși un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. [Pron. vi-o-. / < fr. violenter].

violenta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VIOLENTÁ vb. tr. a săvârși un act de violență; a constrânge, a sili. (< fr. violenter)

violenta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
violentá (a ~) (vi-o-) vb., ind. prez. 3 violenteáză

violentà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
violentà v. a constrânge, a silui.

violenta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VIOLENTÁ, violentez, vb. I. Tranz. A comite un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. [Pr.: vi-o-] — Din fr. violenter.