violet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VIOLÉT, -Ă, violeți, -te, adj.,
s. n.,
s. f. 1. Adj. De culoarea viorelei.
2. S. n. Culoare violetă (
1), ultima din spectrul solar (după indigo); culoarea viorelei.
3. S. f. (Bot.) Toporaș. [
Pr.:
-vi-o-] – Din
fr. violet.