utilaj - explicat in DEX

utilaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UTILÁJ, utilaje, s. n. Totalitatea uneltelor, aparatelor, mașinilor etc. necesare pentru efectuarea unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de lucru într-o întreprindere, într-un laborator etc. – Din fr. outillage.

utilaj (Dicționar de neologisme, 1986)
UTILÁJ s.n. 1. Totalitatea uneltelor, a aparatelor, a mașinilor de lucru etc. trebuitoare unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de muncă într-o întreprindere. 2. Secție într-o uzină metalurgică destinată fabricării, reparării și întreținerii de utilaj (1). [< fr. outillage].

utilaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
UTILÁJ s. n. 1. ansamblu de instalații, mașini, aparate, unelte etc. trebuitoare unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de muncă într-o întreprindere. 2. secție într-o uzină metalurgică destinată fabricării, reparării și întreținerii de utilaj (1). (< fr. outillage)

utilaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
utiláj s. n., pl. utiláje

utilaj (Dicționaru limbii românești, 1939)
*utiláj n., pl. e (fr. outillage). Totalitatea uneltelor saŭ mașinilor (cum s´ar zice pe rom. „uneltărie”): utilaju uneĭ fabricĭ. V. utensile, aparatură, instrumentar.

utilaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UTILÁJ, utilaje, s. n. Totalitatea uneltelor, aparatelor, mașinilor etc. necesare pentru efectuarea unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de lucru într-o întreprindere, într-un laborator etc. — Din fr. outillage.