umoare - explicat in DEX

umoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UMOÁRE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoáre s. f.] – Din fr. humeur, lat. humor, -oris.

umoare (Dicționar de neologisme, 1986)
UMOÁRE s.f. 1. Lichid în care se scaldă celulele organismului. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; umoare vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. (Liv.) Dispoziție sufletească de moment. ♦ Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. humor, fr. humeur, it. umore].

umoare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
UMOÁRE s. f. 1. lichid în care se scaldă celulele organismului. ♦ ~ apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; ~ vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. dispoziție sufletească de moment. ♦ dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. (< fr. humeur, lat. humor)

umoare (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
umoáre (-óri), s. f. – Dispoziție, toană. Fr. humeur. Este dubletul lui umor (var. humor), s. n. (glumă, vervă), din fr. (engl.) humour.

umoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
umoáre (lichid intercelular, temperament) s. f., g.-d. art. umórii; pl. umóri

umoare (Dicționaru limbii românești, 1939)
*umoáre f., pl. orĭ (lat. humor și umor). Lichid din trup (sînge, fĭere ș. a.). Fig. Caracter, temperament: umoare veselă.

umoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
umoare f. orice substanță lichidă aflată într’un corp organizat.

umoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UMOÁRE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoáre s. f.] — Din fr. humeur, lat. humor, -oris.