umoral - explicat in DEX

umoral (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparține umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie potrivit căreia funcțiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral.

umoral (Dicționar de neologisme, 1986)
UMORÁL, -Ă adj. Referitor la umori; care conține umori. ♦ Teorie umorală = teorie potrivit căreia funcțiile organismului sunt reglate de umori. [< fr. humoral].

umoral (Marele dicționar de neologisme, 2000)
UMORÁL, -Ă adj. 1. referitor la umori; care conține umori. ♦ sistem ~ = totalitatea glandelor cu secreție internă. 2. care reflectă dispoziția sufletească de moment. ♦ teorie ~ă = teorie potrivit căreia funcțiile organismului sunt reglate de umori. (< fr. humoral)

umoral (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
umorál adj. m., pl. umoráli; f. umorálă, pl. umorále

umoral (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparține umorilor, care se referă la umori, ◊ Teorie umorală = teorie potrivit căreia funcțiile organismului sunt reglate de umori. — Din fr. humoral.