toarcere(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TOÁRCERE,toarceri, s. f. Acțiunea de a toarce și rezultatul ei. – V. toarce.
toarcere(Dicționaru limbii românești, 1939) toárcere f. Acțiunea de a toarce.
toarcere(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) toárcere s. f., g.-d. art. toárcerii; pl. toárceri
toarcere(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) toarcere f. acțiunea de a toarce.
toarcere(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TOARCÉRE,toarceri, s. f. Acțiunea de a toarce și rezultatul ei. — V. toarce.