teribilist - explicat in DEX

teribilist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TERIBILÍST, -Ă, teribiliști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care vrea să pară extraordinară, teribilă, grozavă; (om) excentric, extravagant. – Teribil + suf. -ist.

teribilist (Dicționar de neologisme, 1986)
TERIBILÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care vrea să pară teribil; (om) excentric, extravagant. [Cf. it. terribilista].

teribilist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TERIBILÍST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care vrea să pară teribil; (om) excentric. (< it. terribilista)

teribilist (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
teribilist, -ă, teribiliști, -ste s. m., s. f., adj. (persoană) excentrică, extravagantă, (persoană) care vrea cu orice preț să iasă în evidență, să pară deosebită

teribilist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
teribilíst adj. m., s. m., pl. teribilíști; adj. f., s. f. teribilístă, pl. teribilíste

teribilist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TERIBILÍST, -Ă, teribiliști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care vrea să pară extraordinară, teribilă, grozavă; (om) excentric, extravagant. — Teribil + suf. -ist.