temerar - explicat in DEX

temerar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TEMERÁR, -Ă, temerari, -e, adj. Îndrăzneț (peste măsură), cutezător. – Din fr. téméraire, lat. temerarius.

temerar (Dicționar de neologisme, 1986)
TEMERÁR, -Ă adj. Îndrăzneț, cutezător peste măsură, până la nesocotință. [Cf. fr. téméraire, lat. temerarius].

temerar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TEMERÁR, -Ă adj. îndrăzneț, cutezător (peste măsură), curajos. (< fr. téméraire, lat. temerarius)

temerar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*temerár, -ă adj. (lat. temerarius). Îndrăzneț pînă la nesocotință: om temerar, faptă temerară. Adv. Cu temeritate.

temerar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
temerár adj. m., pl. temerári; f. temeráră, pl. temeráre

temerar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
temerar a. îndrăzneț până la nesocotință.

temerar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TEMERÁR, -Ă, temerari, -e, adj. Îndrăzneț (peste măsură), cutezător. — Din fr. téméraire, lat. temerarius.