tanaj - explicat in DEX

tanaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TANÁJ, tanaje, s. n. (Rar) Tăbăcire. – Din fr. tannage.

tanaj (Dicționar de neologisme, 1986)
TANÁJ s.n. Tăbăcire a pieilor. [< fr. tannage].

tanaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TANÁJ s. n. tăbăcire a pieilor. (< fr. tannage)

tanaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tanáj (rar) s. n., pl. tanáje

tanaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TANÁJ, tanaje, s. n. (Rar) Tăbăcire. — Din fr. tannage.