stereocromie - explicat in DEX

stereocromie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STEREOCROMÍE s. f. Tehnica de a efectua, pe pereții sau pe tavanele încăperilor, picturi sau zugrăveli în relief, folosind un strat de mortar special preparat. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréochromie.

stereocromie (Dicționar de neologisme, 1986)
STEREOCROMÍE s.f. (Arhit.) Arta de a face picturi în relief cu un strat de mortar special preparat. [Gen. -iei. / < fr. stéréochromie, cf. gr. stereos – solid, chroma – culoare].

stereocromie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STEREOCROMÍE s. f. (arhit.) tehnica fixării culorilor pe corpuri solide, cu un strat de mortar special preparat. (< fr. stéréochromie)

stereocromie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stereocromíe (-re-o-cro-) s. f., art. stereocromía, g.-d. stereocromíi, art. stereocromíei

stereocromie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STEREOCROMÍE s. f. Tehnica de a efectua, pe pereții sau pe tavanele încăperilor, picturi sau zugrăveli în relief, folosind un strat de mortar special preparat. [Pr.: -re-o-] — Din fr. stéréochromie.