stereocomparator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STEREOCOMPARATÓR, stereocomparatoare, s. n. Aparat pentru determinarea dimensiunilor unui obiect cu ajutorul stereogramelor. [
Pr.:
-re-o-] – Din
fr. stéréocomparateur, germ. Stereokomparator.stereocomparator (Dicționar de neologisme, 1986)STEREOCOMPARATÓR s.n. Aparat fotogrammetric care servește la determinarea dimensiunilor unui obiect cu ajutorul stereogramelor. [Cf. fr.
stéréocomparateur].
stereocomparator (Marele dicționar de neologisme, 2000)STEREOCOMPARATÓR s. n. aparat fotogrammetric pentru determinarea dimensiunilor unui obiect cu ajutorul stereogramelor. (< fr.
stéréocomparateur, germ.
Stereokomparator)
stereocomparator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stereocomparatór (-re-o-) s. n.,
pl. stereocomparatoárestereocomparator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STEREOCOMPARATÓR, stereocomparatoare, s. n. Aparat pentru determinarea dimensiunilor unui obiect cu ajutorul stereogramelor. [
Pr.: -
re-o-] — Din
fr. stéréocomparateur, germ. Stereokomparator.