stereodinamic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STEREODINÁMIC, -Ă, stereodinamici, -ce, s. f.,
adj. (
Fiz.; rar)
1. S. f. Dinamica solidelor.
2. Adj. De stereodinamică (
1). [
Pr.:
-re-o-] – Din
fr. stéréodynamique.stereodinamic (Dicționar de neologisme, 1986)STEREODINÁMIC, -Ă adj. Referitor la stereodinamică. [< fr.
stéréodynamique].
stereodinamic (Marele dicționar de neologisme, 2000)STEREODINÁMIC, -Ă I.
adj. referitor la stereodinamică. II. s. f. dinamica solidelor. (< fr.
stéréodynamique)
stereodinamic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STEREODINÁMIC, -Ă, stereodinamici, -ce, s. f.,
adj. (
Fiz.; rar)
1. S. f. Dinamica solidelor.
2. Adj. De stereodinamică (
1). [
Pr.: -
re-o-] — Din
fr. stéréodynamique.