spectroscopie - explicat in DEX

spectroscopie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1) de diferite categorii. – Fr. spectroscopie (<gr.).

spectroscopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1). – Din fr. spectroscopie.

spectroscopie (Dicționar de neologisme, 1986)
SPECTROSCOPÍE s.f. Parte a opticii care studiază spectrele luminoase. ♦ Capitol al fizicii nucleare care studiază spectrele energetice ale radiațiilor. [Gen. -iei. / < fr. spectroscopie].

spectroscopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SPECTROSCOPÍE s. f. 1. ramură a fizicii care studiază spectrele de emisiune sau absorbție ale diferitelor substanțe. 2. capitol al fizicii nucleare care studiază spectrele energetice ale radiațiilor. (< fr. spectroscopie)

spectroscopie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!spectroscopíe (-tros-co-/-tro-sco-) s. f., art. spectrosco­pía, g.-d. spectroscopíi, art. spectroscopíei

spectroscopie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1). — Din fr. spectroscopie.