ruginitura - explicat in DEX



ruginitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RUGINITÚRĂ, ruginituri, s. f. Obiect ruginit; p. ext. lucru vechi, uzat, lipsit de valoare; rugină (I 2). – Rugini + suf. -tură.

Alte cuvinte din DEX

RUGINITA RUGINIT RUGINIRE « »RUGINIU RUGINOS RUGOS