revoltat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REVOLTÁT, -Ă, revoltați, -te, adj. 1. Indignat.
2. Răsculat, răzvrătit. –
V. revolta. Cf. fr. révolté.revoltat (Dicționar de neologisme, 1986)REVOLTÁT, -Ă adj. 1. Indignat.
2. Răsculat, răzvrătit. [<
revolta].
revoltat (Dicționaru limbii românești, 1939)*revoltát, -ă s. Care e în revoltă, răsculat. Nemulțămit [!] de soartă:
oameniĭ mediocri trecuțĭ pin [!] școale [!] prea înalte pentru eĭ ajung niște revoltațĭ.revoltat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REVOLTÁT, -Ă, revoltați, -te, adj. 1. Indignat.
2. Răsculat, răzvrătit. —
V. revolta. Cf. fr. r é v o l t e.