revoluție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REVOLÚȚIE, revoluții, s. f. I. 1. (
Fil.) Ansamblul transformărilor calitative profunde care cuprind fie un sistem în întregime, fie unul sau mai multe subsisteme ale acestuia.
2. Schimbare bruscă și de obicei violentă a structurilor sociale, economice și politice ale unui regim dat.
3. (
Pop.) Răscoală, revoltă.
4. Fig. Schimbare, transformare radicală într-un anumit domeniu. ◊
Revoluție industrială = procesul înlocuirii radicale a producției manufacturiere (manuale) cu producția bazată pe mașini.
II. 1. Mișcare periodică continuă a unui corp având ca traiectorie o curbă închisă. ◊
Perioadă de revoluție = timpul necesar unui corp (ceresc) pentru a parcurge întreaga sa orbită.
2. (
Geom.) Mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe. ♦ (
Mec.) Rotație completă a unei roți în jurul osiei sale. [
Var.: (
înv.)
revoluțiúne s. f.] – Din
fr. révolution, lat. revolutio, -onis, germ. Revolution.