rețetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REȚÉTĂ, rețete, s. f. 1. Formulare în scris a unei doctorii și a modului de a o prepara; prescripție a medicamentelor necesare unui bolnav;
p. ext. hârtia pe care medicul a scris această prescripție medicală.
2. Ansamblu de indicații privind materiile prime, proporția, modul de preparare pentru obținerea unui anumit produs, a unei mâncări, a unei băuturi etc.
3. Fig. Soluție practică pentru rezolvarea unui lucru, a unei situații dificile etc. ♦ Mijloc, procedeu.
4. Sumă de bani realizată din vânzarea unui spectacol. – Din
ngr. reséta. Cf. it. ricetta, fr. recette.