regulariza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REGULARIZÁ, regularizez, vb. I.
Tranz. 1. A supune unor norme, unor reguli, a face ca ceva să fie regulat. ♦ A pune în ordine, în concordanță (evidențe, balanțe etc.). ♦ A pune de acord datele evidenței contabile cu realitatea constatată pe teren prin inventariere.
2. A corecta conturul unui obiect pentru a-i da o formă geometrică regulată.
3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite cerințe. – Din
fr. régulariser.regulariza (Dicționar de neologisme, 1986)REGULARIZÁ vb. I. tr. 1. A supune unor norme, unor reguli.
2. A da o formă geometrică regulată unui obiect (corectându-i conturul).
3. A modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. [< fr.
régulariser].
regulariza (Marele dicționar de neologisme, 2000)REGULARIZÁ vb. tr. 1. a supune unor norme, unor reguli. ◊ a pune în ordine, în concordanță. ◊ a cerceta erori de înregistrare prin stornări, virări etc. ◊ a stabili și a achita suma în contul căreia s-au făcut plăți provizorii. 2. a da o formă geometrică regulată unui obiect. 3. a modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. (< fr.
régulariser)
regulariza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)regularizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
regularizeázăregulariza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REGULARIZÁ, regularizez, vb. I.
Tranz. 1. A supune unor norme, unor reguli, a face ca ceva să fie regulat. ♦ A pune în ordine, în concordanță (evidențe, balanțe etc.). ♦ A pune de acord datele evidenței contabile cu realitatea constatată pe teren prin inventariere.
2. A corecta conturul unui obiect pentru a-i da o formă geometrică regulată.
3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite cerințe. — Din
fr. régulariser.