reconfirmare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECONFIRMÁRE, reconfirmări, s. f. Acțiunea de
a reconfirma și rezultatul ei. –
V. reconfirma.reconfirmare (Dicționar de neologisme, 1986)RECONFIRMÁRE s.f. Acțiunea de a reconfirma și rezultatul ei. [<
reconfirma].
reconfirmare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reconfirmáre s. f.,
g.-d. art. reconfirmắrii; pl. reconfirmắri