reconfigura (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECONFIGURÁ, pers. 3
reconfigurează, vb. I.
Refl. (Rar) A lua o nouă formă. –
Re1- +
configura.reconfigura (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*reconfigurá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
reconfigureázăreconfigura (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECONFIGURÁ, pers. 3
reconfigurează, vb. I.
Refl. A lua o nouă formă. —
Pref. re- +
configura.