reconfirma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECONFIRMÁ, reconfirm, vb. I.
Tranz. A confirma, a întări din nou. – Din
fr. reconfirmer.reconfirma (Dicționar de neologisme, 1986)RECONFIRMÁ vb. I. tr. A confirma din nou. [P.i.
reconfírm. / cf. fr.
reconfirmer].
reconfirma (Marele dicționar de neologisme, 2000)RECONFIRMÁ vb. tr. a confirma din nou. (< fr.
reconfirmer)
reconfirma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reconfirmá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
reconfírmăreconfirma (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECONFIRMÁ, reconfírm, vb. I.
Tranz. A confirma, a întări din nou. — Din
fr. reconfîrmer.