prosticel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PROSTICÉL, -EÁ, -ÍCĂ,prosticei, -ele, adj. Prostuț. – Prost + suf. -icel, -icea, -icică.
prosticel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !prosticél (fam.) adj. m., pl. prosticéi; f. prosticícă, pl. prosticéle