pontilare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PONTILÁRE, pontilări, s. f. (
Mar.) Întărire a compartimentelor unei nave cu ajutorul pontilelor. – Din
pontil.pontilare (Dicționar de neologisme, 1986)PONTILÁRE s.f. (
Mar.) Întărire a compartimentelor unei nave cu ajutorul unor pontile în cazul formării unor găuri de apă. [<
pontil].
pontilare (Marele dicționar de neologisme, 2000)PONTILÁRE s. f. consolidare a compartimentelor unei nave cu pontile. (după fr.
épontillage)