patronal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PATRONÁL, -Ă, patronali, -e, adj. (Rar)
1. Care ține de ziua numelui cuiva, sau de patron
2 (
3), privitor la patron
2.
2. Care se referă la patron
2 (
1), care aparține patronului
2, format din patroni
2. – Din
fr. patronal.patronal (Dicționar de neologisme, 1986)PATRONÁL, -Ă adj. 1. Referitor la patroni, de patroni.
2. Referitor la ziua numelui cuiva. [< fr., engl.
patronal].
patronal (Marele dicționar de neologisme, 2000)PATRONÁL, -Ă adj. 1. referitor la patroni, format din patroni. 2. referitor la ziua numelui cuiva. (< fr., engl.
patronal)
patronal (Dicționaru limbii românești, 1939)*patronál, -ă adj. (fr.
patronal, d.
patron, patron). Al unuĭ sfînt care e patronu uneĭ bisericĭ:
sărbătoare patronală (hram). Al patronilor (stăpînilor):
asociațiune patronală.patronal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)patronál (pa-tro-) adj. m.,
pl. patronáli; f. patronálă, pl. patronálepatronal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)patronal a. ce ține de patron, de sfântul unui loc:
sărbătoare patronală.patronal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PATRONÁL, -Ă, patronali, -e, adj. 1. Care ține de ziua numelui cuiva, sau de patron
2 (3), privitor la patron
2.
2. Care se referă la patron2 (1), care aparține patronului
2, format din patroni
2. — Din
fr. patronal.