ocolit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OCOLÍT, -Ă, ocoliți, -te, adj. Care se abate din drumul drept, care face ocoluri sau cotituri; care înconjură. ♦
Fig. Care este făcut sau spus cu înconjur, pe departe. ◊
Expr. Pe căi ocolite = prin mijloace indirecte, nerecomandabile, prin subterfugii. –
V. ocoli.ocolit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!ocolít s. n.ocolit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OCOLÍT, -Ă,
ocoliți, -te, adj. Care se abate din drumul drept, care face ocoluri sau cotituri; care înconjoară. ♦
Fig. Care este făcut sau spus cu înconjur, pe departe.
Expr. Pe căi ocolite = prin mijloace indirecte, nerecomandabile, prin subterfugii. —V.
ocoli.