neocritic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEOCRÍTIC, -Ă, neocritici, -ce, adj.,
s. m. și
f. Neocriticist. [
Pr.:
ne-o-] – Din
fr. néo-critique.neocritic (Dicționar de neologisme, 1986)NEOCRÍTIC, -Ă adj. Referitor la neocriticism; neocriticist. [Cf. fr.
néo-critique].
neocritic (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEOCRÍTIC, -Ă adj. neocriticist. (< fr.
néo-critique)