mojicește (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOJICÉȘTE adv. Ca un mojic (
1), în felul mojicilor; în mod grosolan, vulgar. –
Mojic +
suf. -ește.mojicește (Dicționaru limbii românești, 1939)mojicéște adv.
Fam. Ca mojicu.
mojicește (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mojicéște (rar)
adv.