mendelist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MENDELÍST, -Ă, mendeliști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Adept) al mendelismului. – Din
fr. mendéliste.mendelist (Dicționar de neologisme, 1986)MENDELÍST, -Ă adj. Referitor la mendelism; mendelian. //
s.m. și f. Adept al mendelismului. [După fr.
mendélien].
mendelist (Marele dicționar de neologisme, 2000)MENDELÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mendelismului. (< fr.
mendéliste)
mendelist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*mendelíst adj. m.,
s. m.,
pl. mendelíști; adj. f.,
s. f. mendelístă, pl. mendelíste