mendelism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MENDELÍSM s. n. Concepție care susține că transmiterea caracterelor ereditare se face potrivit legilor dominației, segregării și combinării independente a caracterelor. – Din
fr. mendélisme.mendelism (Dicționar de neologisme, 1986)MENDELÍSM s.n. Concepție referitoare la transmiterea ereditară a caracterelor, care are la bază legile formulate de Mendel în 1865 și care a stat la baza teoriei cromozomice a eredității. [< fr.
mendélisme, cf.
Mendel – biolog austriac].
mendelism (Marele dicționar de neologisme, 2000)MENDELÍSM s. n. concepție biologică potrivit căreia transmiterea caracterelor ereditare se face după anumite legi fixe, independent de acțiunea și influența mediului exterior asupra organismului. (< fr.
mendélisme)
mendelism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MENDELÍSM (‹
fr. {i}; {s}
n. pr. Mendel)
s. n. (
BIOL.) Concepție referitoare la transmiterea ereditară a caracterelor, care are la bază legile formulate de Mendel în 1865; legea purității gameților (
v. puritate) și legea segregării independente a perechilor de caractere (
v. segregare).
M. stă la baza teoriei cromozomiale a eredității (formulată de
Th.H. Morgan), valabilitatea și larga lui aplicabilitate fiind atestate de numeroase experiențe și de numeroși cercetători contemporani.
mendelism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mendelísm s. n.