frigăruică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FRIGĂRÚICĂ,frigăruici, s. f. Frigăruie. – Frigare + suf. -uică.
frigăruică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) frigărúică s. f., g.-d. art. frigărúicii; pl. frigărúici