fricțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRICȚIÚNE, fricțiuni, s. f. 1. (
Fiz.) Frecare
2. Fig. Neînțelegere, ceartă, divergență între două persoane sau două grupuri de persoane; frecătură. [
Pr.:
-ți-u-. –
Var.: (
2)
frécție, frícție s. f.] – Din
fr. friction.