frenic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRÉNIC, -Ă, frenici, -ce, adj. Care este în legătură cu diafragma. ◊
Nerv frenic (și substantivat, m) = nerv motor principal al diafragmei. – Din
fr. phrénique.frenic (Dicționar de neologisme, 1986)FRÉNIC adj.m. Nerv frenic (și
s.m.) = nerv al diafragmei. [< fr.
phrénique, cf. gr.
phren – diafragmă].
frenic (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRÉNIC, -Ă adj. referitor la diafragmă. ♦ nerv ~ (și s. m.) = nerv motor al diafragmei. (< fr.
phrénique)
frenic (Dicționaru limbii românești, 1939)*frénic, -ă adj. (d. vgr.
phrén, diafragmă. V.
frenologie).
Anat. Relativ la diafragmă:
contracțiunĭ frenice.frenic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frénic1 adj. m.,
pl. frénici; f. frénică, pl. frénicefrenic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frénic2 s. m.