frenetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRENÉTIC, -Ă, frenetici, -ce, adj. Care se află în stare de frenezie, care exprimă o asemenea stare. ♦ (Și
adv.) Puternic; pasionat. – Din
fr. frénétique.frenetic (Dicționar de neologisme, 1986)FRENÉTIC, -Ă adj. În stare de frenezie; cuprins de o pasiune violentă. [< fr.
frénétique].
frenetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRENÉTIC, -Ă adj. cuprins de frenezie. *(și adv.) violent; pasionat. (< fr.
frénétique)
frenetic (Dicționaru limbii românești, 1939)*frenétic, -ă adj. (fr.
frénétique, d. vgr.
phrenitikós și
phrenetikos. V.
frănitic). Cuprins de frenezie. Furios:
transport frenetic. Fig. Aplauze frenetice. Adv. Cu frenezie.
frenetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frenétic adj. m.,
pl. frenétici; f. frenétică, pl. frenéticefrenetic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)frenetic a. și adv. apucat de frenezie, furios:
duios, frenetic, strângea pe al ei sân copilul AL.