finalist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FINALÍST, -Ă, finaliști, -ste, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care participă la disputarea unei finale (
3).
2. S. m. și
f. Adept al finalismului.
3. Adj. Care aparține finalismului, privitor la finalism. – Din
fr. finaliste.finalist (Dicționar de neologisme, 1986)FINALÍST, -Ă adj. Referitor la finalism, propriu finalismului. //
s.m. și f. 1. Adept, partizan al finalismului.
2. Sportiv care participă la o finală. [< fr.
finaliste].
finalist (Marele dicționar de neologisme, 2000)FINALÍST, -Ă I.
adj., s. m. f. (adept, partizan) al fina-lismului. II. s. m. f. sportiv care participă la o finală. (< fr.
finaliste)
finalist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)finalíst adj. m.,
s. m.,
pl. finalíști; adj. f.,
s. f. finalístă, pl. finalíste