finalizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FINALIZÁRE, finalizări, s. f. Acțiunea de
a finaliza și rezultatul ei. –
V. finaliza.finalizare (Dicționar de neologisme, 1986)FINALIZÁRE s.f. Acțiunea de a finaliza. [<
finaliza].
finalizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)finalizáre s. f.,
g.-d. art. finalizắrii; pl. finalizắri