exclusivitate - explicat in DEX

exclusivitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXCLUSIVITÁTE, exclusivități, s. f. Stare a două lucruri care se exclud între ele; situația, calitatea a ceea ce este exclusiv. ♦ Drept exclusiv la o acțiune. ◊ Loc. adv. În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți sau celorlalte; exclusiv. – Din fr. exclusivité.

exclusivitate (Dicționar de neologisme, 1986)
EXCLUSIVITÁTE s.f. Situația, calitatea a ceea ce este exclusiv. ♦ Drept exclusiv de a vinde, de a publica o carte, de a proiecta un film etc. ◊ În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți. [Cf. fr. exclusivité].

exclusivitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
exclusivitáte s. f., g.-d. art. exclusivitắții; pl. exclusivitắți

exclusivitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXCLUSIVITÁTE, exclusivități, s. f. Stare a două lucruri care se exclud între ele; situația, calitatea a ceea ce este exclusiv. ♦ Drept exclusiv la o acțiune. ◊ Loc. adv. În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți sau celorlalte; exclusiv. — Din fr. exclusivité.