distingere - explicat in DEX

distingere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DISTÍNGERE, distingeri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) distinge. – V. distinge.

distingere (Dicționar de neologisme, 1986)
DISTÍNGERE s.f. Acțiunea de a (se) distinge și (rar) rezultatul ei; deosebire. [< distinge].

distingere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
distíngere s. f., g.-d. art. distíngerii; pl. distíngeri

distingere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DISTÍNGERE, distingeri, s. f. Faptul de a (se) distinge. — V. distinge.