discrazic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DISCRÁZIC, -Ă, discrazici, -ce, adj. (
Med.) Cu caracter de discrazie. – Din
fr. dyscrasique.discrazic (Dicționar de neologisme, 1986)DISCRÁZIC, -Ă adj. (
Med.) Referitor la discrazie. [< fr.
dyscrasique].
discrazic (Marele dicționar de neologisme, 2000)DISCRÁZIC, -Ă adj. cu caracter de discrazie. (< fr.
dyscrasique)
discrazic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DISCRÁZIC, -Ă, discrazici, -ce, adj. (
Med.) Cu caracter de discrazie. — Din
fr. dyscrasique.